κρήνηνδε

κρηνιάς

Κρηνίδες
κρηνιάς, άδος [ᾰδ] adj. f.
1 de source, de fontaine, Thcr. Idyl. 1, 22 ||
2 subst. ἡ κρ. source, fontaine, Anth. 7, 55 ||
E Dor. plur. gén. κρανιάδων [ᾱν] Thcr. Idyl. l. c.
Étym. κρήνη.